Sarbatoarea Sfinta Maria

Anii '80,vara,cald,bunici,vacanta fara carti,caiete,note si profesori cu asteptari marete,fara nesuferita uniforma,bentita si matricola.Abia uitate si deja apropiindu-se amenintator.Dar la naiba cu ele...iuhuuu...inca e vacanta,soare,fructe,fluturi,flori,puisori,rochite inflorate facute pe masura de o croitoreasa de tara batrana si cu meseria invatata la domiciliu,poale-n brau cu mere culese direct de la sursa,ardei copti pentru care fierbeai si fasolica pentru asortare,strugurii timpurii promitand desfatul de mai tarziu,cartile dorite si nu impuse de la biblioteca micuta dar preaplina pentru vacanta mea,visarile de sub prunul de-un leat cu mine a carui fructe nu apucau sa se coaca pentru ca-mi era prea drag sa-l las in asteptarea toamnei...si sfanta mea Bunica.Fara ea n-ar fi existat copilarie si poate nici vacanta.S-ar fi scurs timpul egal fara sa stiu,fara sa cunosc verticalitatea si puterea unei femei.Pentru mine ea e sfanta Maria a tuturor timpurilor,trecuta prin razboi si saracie,casatorie de convenienta si nationalizare dar razbatand cu forta prin toate vartejurile vietii si iubind,iubind mereu.Credinta ei in dumnezeu era doar de ea stiuta,eram prea mica s-o intreb ce simte si ce crede(mi-ar fi placut sa mai invat si sa inteleg multe din sufletul ei dar prea tarziu a aparut curiozitatea la mine),dar o vedeam seara inchinandu-si  icoana cu rugi de ea stiute intr-o liniste sufleteasca pe care n-o patrundeam si care imi dadea impresia de transformare.Era IUBIREA,era poate ruga catre o alta MAMA care stia de asemeni ce inseamna sa pierzi un fiu iubit si ca toate lacrimile amare vor uda doar pamantul de peste el.In fiecare 15 august din toate vacantele petrecute la tara umplea un cos cu fructe,cele mai frumoase cele mai aromate si frumos pictate de soare,cu putinele dulciuri pe care le gaseai pe atunci in magazine si mergeam la biserica.Pentru mine era ca o sarbatoare a abundentei pentru ca ...,culmea,pe masura ce oferea bunatatile cosului ei eu primeam de la batranele alte fructe,alte dulciuri alte arome si alte culori si totusi acelasi soare.Pentru mine sarbatoarea aceasta a ramas in suflet o amintire dulce-zemoasa a cosului care pleca plin si se intorcea la fel dar altul,o sarbatoare a daruirii si primirii..si pentru mine cea de atunci asta insemna bucuria...poate IUBIREA...dar eu nu stiam inca...